Într-un interviu acordat pentru acelați post de radio, Europa Liberă, premierul moldovean a ținut să menționeze că cele două candidaturi nominalizate pentru funcția supremă în stat ”Sunt persoane care întrunesc calităţile necesare pentru a fi preşedinte bun al Republicii Moldova. Sperăm că colegii din Partidul Liberal, dar şi cei din grupul Dodon, se vor expune asupra acestor propuneri ca într-o perioadă foarte apropiată să putem stabili data alegerilor şi să alegem preşedintele.”

Cunoscutul jurnalist şi analist politic de la Chișinău, Arcadie Gherasim, a declarat pentru publicația Tribuna că ambii candidați ar avea șanse egale pentru a ajunge în funcția de președinte al statului:

„Domnul Ababii este un om cumsecade, a fost ministrul Sănătății, este rectorului Institutului de Medicină şi Farmaceutică, este un om care ține la pămîntul acesta, este un descendent al marilor patrioți o persoană competentă, un savant, care are şi o bogată experiență managerială. Cred că ar fi potrivit pentru funcția de Președinte al RM. Dar și doamna Veronica Bacalu ar fi o candidatură potrivită. Ea are experiență managerială, a fost  vice-guvernator al Băncii Naționale. Actualmente este economist, persoană cu mare responsabilitate la Fondul Monetar Internațional. Este mai puțin cunoscută în RM şi mai mult cunoscută în Turkmenistan, Armenia prin evaluarea pe care o face economiilor acestor țări. Are o experiență la nivel internațional și, totodată, susținerea FMI. Un avantaj ar fi faptul că ei nu i se poate imputa nimic din ce ar putea-o împiedica să ajungă Preşedinte.”

Publicația electronică Impact.md oferă câteva detalii despre cei doi candidați:

- Ion Ababii are 68 de ani, este membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În 2005, la propunerea partidului Comuniştilor, Ion Ababii a fost numit în funcţia de ministrul al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în guvernul Tarlev. Atunci, el a primit vot de încredere din partea Parlamentului, iar prin decretul ex-preşedintele Vladimir Voronin a fost învestit în post. El a exercitat această funcţie până în 2008.

A fost rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, fiind specialist în domeniul otorinolaringologiei.

- Veronica Bacalu are 51 de ani, a exercitat funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale din Moldova. A absolvit Academia Națională Economică din Moscova şi a fost economist superior la Departamentul Asia Centrala și Estul Mijlociu.

Veronica Bacalu este stabilită cu traiul în Statele Unite ale Americii.

Sursă imagine: Protv.md

Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Oficiul Standarde, Metrologie şi Testări al Republicii Cehe au semnat miercuri, 22 februarie 2012, Memorandumul de înţelegere privind cooperarea în domeniul standardizării, metrologiei şi evaluării conformităţii. Evenimentul a avut loc în cadrul şedinţei Comisiei mixte moldo-cehă pentru cooperare economică, industrială şi tehnico ştiinţifică, ce se desfăşoară în perioada 22-24 februarie curent, la Praga.

Memorandumul are drept scop promovarea cooperării în domeniul standardizării, metrologiei şi evaluării conformităţii bazate pe principii, reglementări şi standarde europene, luând în considerare importanţa asigurării protecţiei vieţii şi sănătăţii consumatorilor şi a mediului ambiant.

Conform Memorandumului semnat, părţile vor efectua un schimb de informaţii privind standardele şi reglementările tehnice adoptate în Republica Moldova şi directivele Comunităţii Europene implementate în Republica Cehă, va fi efectuată compararea etaloanelor naţionale a unităţilor de măsură, Memorandumul va oferi posibilităţi de instruire a specialiştilor ambelor Părţi în sisteme profesionale, asociate cu perfecţionarea experţilor, etc.

Totodată, în scopul asigurării condiţiilor pentru posibilitatea recunoaşterii rezultatelor încercărilor, va fi posibilă utilizarea capacităţilor organismelor notificate din Republica Cehă pentru evaluarea conformităţii produselor moldoveneşti, promovate pe piaţa unică a Uniunii Europene.

Tot astăzi, în cadrul şedinţei Comisiei mixte moldo-cehă pentru cooperare economică, prezidată de către viceministrul Economiei, Octavian Calmâc şi viceministrul Industriei şi Comerţului al Republicii Cehe, Milan Hovorka, au fost discutate subiecte ce ţin de realizările colaborării bilaterale în domeniile transportului şi infrastructurii drumurilor, infrastructurii calităţii, turismului, finanţe, ştiinţă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, industria alimentară şi agricultura, energetică şi perspectivele de colaborare economică moldo-cehă.

„Informaţia prezentată la Comisie demonstrează că situaţia macroeconomică actuală şi potențialul economic al ambelor ţări formează condiţii favorabile pentru amplificarea schimburilor comerciale moldo-cehe şi creare a noi proiecte investiţionale reciproc avantajoase”, a declarat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc.

Conform datelor statistice schimbul comercial între Republica Moldova şi Republica Cehă în 2011 a constitut 73,1 mln. dolari SUA, atestând o creştere de 30,8% în comparaţie cu 2010. Exportul ceh în perioada menţionată a constituit 57,7 mln. dolari SUA, fiind în creştere cu 27% comparativ cu 2010, iar exportul produselor moldoveneşti a constituit 15,3 mln. dolari SUA, înregistrând o creştere de 46,9% în 2010.

Ultima şedinţă a Comisiei mixte moldo-cehă pentru cooperare economică, industrială şi tehnico ştiinţifică a avut loc pe 2-3 februarie 2011, la Chişinău.

Sursă imagine: Unimedia

De fapt, această „problemă” este vehiculată de ceva timp în societatea din Rep. Moldova, mai ales că unele partide politice militează pentru această „reformă” lingvistică. Printre acestea e suficient să amintesc Partidul Social cu care s-a împroprietărit recent Igor Dodon, dar și Partidul Comuniștilor, formațiune politică ce face uz în proporție de 90% de limba rusă. Ca să nu mai aduc aminte numeroasele declarații și apropouri ale lui Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la Chișinău. După cum bine vedem, limba rusă n-a plecat niciodată din Basarabia și, probabil, nici nu va pleca degrabă.

Un lucru mă intrigă mult în legătură cu acest subiect – în timpul URSS limba rusă n-a fost niciodată, în nicio republică, limbă oficială, de ce am face acest lucru acum? De ce să mai păstrăm statutul de „limbă de comunicare interetnică”, din moment ce procentul etnicilor ruși este, practic, nesemnificativ față de cei peste 70% de etnici români din Rep. Moldova? De ce să nu fie limba română, limbă de comunicare între români, ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari? Și dacă o minoritate atât de redusă numeric din Rep. Moldova beneficiază de atâtea drepturi lingvistice, de ce Italia nu declară a doua limbă oficială limba română că doar avem o micro-societate acolo?

Ideea de a oficializa limba rusă mi se pare de o absurditate dureroasă. De abia sunt câteva semne că începem să vrem să ieșim din mocirla în care ne „bălăcim” de vreo 20 de ani și, iată, vrem să revenim fie la ce-a fost, fie la ceva și mai rău. N-am să-i înțeleg niciodată pe concetățenii mei care au uitat ororile și crimele pe care le-a înfăptuit națiunea rusă împotriva Basarabiei, care și-au uitat buneii deportați și îi tolerează și venerează pe ruși și limba lor.

Încep să cred că ne place mult prea mult statutul de victime și că le iertăm prea multe călăilor. Când mai e câte o situație din asta, mama are obiceiul să replice „Națiune de boi!” și tind să-i dau dreptate tot mai des.

De-am fi măcar 5% letoni cred că s-ar schimba multe în societatea noastră, dar cu așa conducere politică, așa societate avem. Nici un politician din Rep. Moldova nu are suficient curaj să se răzvrătească împotriva prea multelor drepturi de care beneficiază etnicii noștri ruși. Și mă tem că dacă s-ar organiza un referendum la noi pentru oficializarea limbii ruse, rezultatul ar fi unul dezastruos. Știu că sunt mulți tineri care s-ar răzvrăti, cărora le pasă de limba și de calitatea limbii pe care o vorbesc, dar mai știu că sunt o mulțime de „moldoveniști” care se bat în piept că sunt patrioți adevărați, care îl „venerează” pe Ștefan cel Mare, dar editează ziare, site-uri web sau organizează mitinguri în limba… rusă! Oare de când „moldavskii iazîk” e limba lui Ștefan cel Mare?! Mi-e teamă că societatea noastră nu are cultura și educația necesară încât să inițieze și să meargă fără frică la un astfel de referendum. Mi-e teamă că învățământul nostru defectuos nu educă tânăra generație, ci mai
degrabă o îndobitocește. Mi-e teamă că prea mulți dintre noi suntem „legați” de un trecut „glorios” al Uniunii Sovietice, nostalgici după o epocă de aur care a fost, de fapt, o perioadă ce ne-a transformat din români în moldoveni și în care ne-am înfrățit cu rusul mai mult decât cu frații noștri. Mi-e teamă că de s-ar oficializa limba rusă în Basarabia acest lucru ar însemna cu siguranță moartea limbii române din acest spațiu românesc greu încercat de soartă…

Autor: Lilia Cazacu pentru InfoPrut

Sursa foto: Basarabia91.net

În cadrul discuţiilor, secretarul de stat şi-a manifestat deschiderea în vederea continuării colaborării cu Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria cu sediul la Gyula, exprimându-şi interesul şi sprijinul pentru proiectele şi programelor desfăşurate în comun.

Au fost abordate, de asemenea, aspecte ce ţin de situaţia în ansamblu a comunităţii româneşti din Ungaria, cu accent pe identificarea modalităţilor de sprijinire a acestora în vederea păstrării identităţii culturale şi spirituale româneşti.

Sursa foto: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Un grup de simpatizanţi din Bălţi ai Platformei Civice Acţiunea 2012 intenţionau să organizeze un marş în ziua de 3 martie, fapt pentru care au depus o declaraţie prealabilă prin care anunţau autorităţile publice locale in legătură cu evenimentul şi solicitau să fie asigurată siguranţa participanților la marş, se arată într-un comunicat al Platformei Civice Acţiunea 2012. La 17 februarie, cei care au depus declaraţia prealabilă au primit o scrisoare prin care viceprimarul municipiului Bălţi, prin care i-a înştiinţat că organizaţia nonguvernamentală în numele căreia se doreşte organizarea marşului nu a fost găsită în registrul ONG-urilor, motiv pentru care marşul nu poate fi autorizat.

Potrivit simpatizanţilor platformei unioniste, declaraţia a fost semnată în numele unui grup de iniţiativă, iar legea cu privire la întrunirile publice permite ca persoanele fizice să fie organizatori ai unor astfel de acţiuni, precum marşurile.

Solicitanţii speră ca autoritățile centrale, presa și organizațiile din domeniul drepturilor omului să se autosesizeze cu privire la încălcarea articolului 6 din legea cu privire la întrunirile publice şi anunţă că au depus o nouă declaraţie prealabilă în vederea obţinerii autorizaţiei pentru marş.

Sursa foto: Blogul lui Andrei Urecheanu

,,Există proiecte comune, care trebuie repornite sau duse mai departe. Nu există niciun minister în Cabinet, care să nu poată da substanţă dialogului bilateral cu Guvernul Republicii Moldova”, a apreciat premierul.

Solicitarea prim-ministrului vine în contextul organizării şedinţei comune de guvern România – Republica Moldova, prima acţiune de politică externă a Guvernului Ungureanu, care va avea loc la Iaşi, în data de 3 martie 2012, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Executivului de la Bucureşti.

Prim-ministrul României a subliniat importanţa dialogului bilateral cu Guvernul Republicii Moldova, atât ca semnal de ordin politic, cât şi strategic. Totodată, Mihai-Răzvan Ungureanu şi-a exprimat convingerea că şedinţa comună de guvern va fi o întâlnire încărcată de substanţă, care să aibă rezultate optime pentru ambele părţi.

Sursa foto: Gov.ro

Socialiștii moldoveni sunt indignați de faptul că în loc să urmeze o ofertă clară din partea AIE şi respectarea legii supreme, au urmat doar tatonări politice şi o încălcare flagrantă a promisiunilor oferite. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a anunţat că în general are rezerve faţă de alegerea preşedintelui în comun cu opoziţia şi se va detașa de ceilalţi colegi de Alianță. Cel care ar fi profitat până acum din plin de pe urma guvernării, încearcă se se spele pe mâini şi să iasă de sub răspunderea politică.

Membrii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova sunt de părere că liderii AIE au un comportament ridicol şi revoltător, care trezeşte nedumerire nu doar în rândul propriilor susţinători, dar şi suspiciuni serioase din partea celor care au acceptat calea dialogului şi compromisului. În actualele condiţii deosebit de critice, în loc să demonstreze coerenţă şi responsabilitate, unii lideri AIE-işti vin cu mesaje total aberante, care sfidează toate limitele bunului simţ.

Socialiştii nu sunt şi nu vor fi parte a acestei guvernări. În acest sens, grupul parlamentar al socialiştilor a făcut următoarele declaraţii:

”1. Noi, socialiştii, nu vom mai participa la niciun fel de negocieri cu AIE, pînă cînd va fi numit candidatul lor comun, apartinic, la funcţia de preşedinte. De asemenea, insistăm pe votarea urgentă a datei alegerilor preşedintelui.

2. Propunem ca la toate negocierile cu AIE cu privire la alegerea preşedintelui să participe mass-media. Considerăm că ar fi corect şi democratic ca cei din AIE să accepte prezenţa presei, pentru o mai mare transparenţă a procesului de negocieri.

3. Avem temeiul să bănuim că liderii din AIE, sau unii dintre ei, au pornit deja mecanismul declanşării alegerilor anticipate, de aceea, Partidul Socialiştilor va intra în timpul cel mai apropiat în campania pre-electorală, cu un mesaj foarte dur faţă de iresponsabilitatea şi incompetenţa actualei guvernări.

Debandada politică nu mai poate fi tolerată. Atât timp cât liderii de la guvernare insistă să declare că AIE e încă „beton”, nu se acceptă niciun fel de mofturi şi bufonade din partea unor elemente ale acestei Alianţe. Dacă Alianţa se declară funcţională, atunci trebuie să-şi asume responsabilitatea comună pentru tot ceea ce se întâmplă. Nu contează declaraţiile lor separate, fiindcă atît timp cît sunt o Alianţă, vor răspunde „la pachet” în faţa cetăţenilor. Iar riscul declanşării alegerilor anticipate cade totalmente pe răspunderea AIE, deoarece au avut practic toate condiţiile pentru a rezolva criza politică şi n-au rezolvat-o.

Compania austriacă Gebauer & Geiller urmează să investească peste 14 mln. euro în Zona Economică Liberă Bălţi. Despre aceasta a comunicat astăzi, 21 februarie, conducerea concernului Gebauer & Geiller, în cadrul unei întruniri cu viceprim-ministrul, ministru al Economiei, Valeriu Lazăr.

Investitorii austrieci s-au referit la activitatea ce urmează să se desfăşoare în cadrul ZEL „Bălţi”, mai exact, producerea cablurilor electrice pentru industria automotive.

Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a salutat prezenţa investitorilor străini, asigurîndu-i de deschiderea şi disponibilitatea de colaborare, accentuînd în acelaşi timp importanţa dezvoltării acestor proiecte de investiţii anume în sectorul industrial. Ministrul economiei a ţinut să precizeze că dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova poate avea loc doar în contextul dezvoltării sectorului industrial.

“Aveţi tot sprijinul şi suportul nostru în dezvoltarea acestui proiect industrial şi vă asigurăm, că în cel mai scurt timp vă veţi convinge că în Republica Moldova este posibil de a veni nu doar cu tehnologii simple, dar şi cu proiecte industriale ce înglobează nivele tehnologice mult mai avansate, asta deoarece oamenii noştri deprind meseria foarte rapid şi ca rezultat final veţi avea avantaje economice vizibile, iar asta vă va determina să veniţi cu noi investiţii în ţara noastră ” a precizat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr.

Managementul companiei a subliniat că această investiţie ar duce la crearea a peste 100 de noi locuri de muncă pentru ingineri şi muncitori calificaţi, iar salariu minim se planifică a fi de 8 mii lei. Volumul anual al vînzărilor va constitui cca. 50 mln euro.

Producţia va fi livrată companiei ”Dra Draexlmaier automotive”, pentru început, iar ulterior va fi exportată în România, Ucraina şi Polonia , inclusiv companiilor Leoni şi Johnson Controls.

Austriecii au menţionat că lucrările de construcţie vor demara în trimestrul 2 al anului 2012, iar în vara anului 2013, compania intenţionează să lanseze primul lot de produse finite etichetate “Fabricat în Moldova».
În prima fază a investiţiei urmează să se construiască hale de producţie şi spaţii de birou (cca. 15 mii m2) şi să fie achiziţionat utilajul.

Notă: Compania internaţională Gebauer & Geiller, cu sediul central în Austria, are un renume de peste 70 de ani în piaţa internaţională a cablurilor industriale, fiind unul dintre cei mai mari producători de cabluri şi fire din cupru, aluminiu şi oţel pentru industria automotive, pentru trenurile electrice de viteză înaltă (TGV) şi ascensoare de capacitate sporită. În prezent, în cadrul reprezentanţelor companiei activează cca. 5000 angajaţi iar cifra anuală de afaceri depăşeşte suma de 350 mln. euro, ceea ce o face să fie unul dintre jucătorii cei mai importanţi în industria cablurilor electrice.

Sursă imagine: advantageaustria.org

Nu doar reprezentanții regimului de la Tiraspol și-au exprimat ostilitatea față de conținutul proiectului de lege aprobat de către legislativul de la Chișinău. Reprezentanții opoziției, care protestează săptămânal în Piața Marii Adunări Naționale, au declarat sâmbătă, 18 februarie 2012, că acest act normativ atentează la principiul neutralității Republicii Moldova inclus în Constituție. Vladimir Voronin a subliniat în timpul protestelor că: ”Moldova nu are cu cine să lupte! Suntem, conform Constituției, un stat neutru. Nu există necesitatea de a achiziționa asemenea utilaj militar și dotarea armatei cu asemenea tehnică.”

Alt reprezentant al opoziției, Valerii Klimenko, liderul mișcării socio-politice ”Ravnopravie” a ținut să explice în cadrul forumului cetățenilor ruși care locuiesc în Moldova cu cine vor lupta autoritățile: ”Scopul acestei inițiative a politicienilor chișinăuieni este de a obține supremația armatei moldovenești în fața armatei transnistrene. Prin achiziționarea de avioane și helicoptere militare din statele membre NATO, Moldova va putea să controleze regiunea de sus. De asemenea, va putea să desanteze parașutiști în cea mai îngustă porțiune de teritoriu din Transnistria – lângă orașul Dubăsari, și atunci republica nerecunoscută va fi divizată în două. Uniunea Europeană, experții căreia participă la monitorizarea frontierei moldo-ucrainene, ar putea să-și trimită supraveghetorii și aici, și atunci niciun fel de pacificatori nu vor mai putea să intervină în procesul de desantare a unor forțe suplimentare în zona de conflict.”

Valerii Klimenko merge mai departe cu raționamentul și face o legătură dintre situația din Transnistria și securitatea populației vorbitoare de limbă rusă din Moldova, printre care se regăsesc aproximativ 150 mii de persoane care sunt cetățeni ai statului rus: ”Cât există Transnistria și acolo staționează pacificatorii ruși, noi ne simțin în siguranță, dar dacă situația se va schimba, vom fi puși în situația de a fugi. Sperăm în ajutorul Rusiei și ne punem toate speranțele în Putin.”

Şeful serviciului de securitate din Transnistria leagă intenţiile Chișinăului mai mult cu Rusia decât cu regiunea transnitreană. “Acest lucru este, desigur, o presiune asupra forţelor pacificatoare ale Rusiei. Noi putem rezista la forţele pe care în prezent le are Republica Moldova, avem o apărare eficientă, dar atunci când aceasta va cumpăra arme noi, cerul nostru va fi complet controlat de Forţele Armate ale Republicii Moldova. Rusia are în Transnistria cu ce rezista în faţa moldovenilor în cer, dar va fi oare luată o asemenea decizie? Ceea ce se întâmplă este o tentativă de presiune. Pentru noi ea nu prezintă pericol.”

Tot Finaghin a mai adăugat că Moldova nu dispune de mijloacele financiare necesare pentru achiziționarea avioanelor și helicopterelor, dar nu exclude posibilitatea ca liderii de la Chișinău să fi obținut deja promisiuni de suport financiar din partea statelor membre NATO, nu e exclus chiar și din partea României.

În realitate, bateria antiaeriană transnistreană este dislocată în apropierea depozitelor cu armament ale Grupului Operațional al forțelor militare ruse (OGRV), staționat în Transnistria. Acestea fac parte din arsenalul fostei armate a 14-ea, o parte a căruia a fost transportat în Rusia. Cu toate acestea, experții sunt de părere că armamentul care a mai rămas în regiune este suficient pentru a detona o parte importantă din teritoriul Republicii Moldova și cel al Ucrainei, completează Nezavisimaia Gazeta.

În aceste depozite sunt stocate în continuare muniţii pentru mai multe sisteme de lansare a rachetelor (MLRS) de tip “Storm”, care au o rază de acțiune de 40 km și ar atinge foarte ușor Chişinăul şi satelede la frontiera ucraineană. Din aceste considerente nimeni nu a atacat pe cale terestră depozitele de la Colbasna. Dar acum este vorba despre protejarea acestor depozite pe care aeriană. Teama provoacă nu posibilitatea emiterii unui ordin incorect de către Chișinău, ci posibilitatea interpretării eronate a acestuia. În anul 1992 aviatorii moldoveni au primit ordin să atace podul peste Nistru între orașele Tighina și Tiraspol, dar au distrus un sat din apropiere. Deoarece în acest sat locuiau persoane de etnie bulgară, scandalul s-a extins până la Sofia.

Redactorul-șef al Revistei Militare Intependente, Victor Litovkin, a comentat și el pentru Nezavisimaia Gazeta această situație: ”Să închizi spațiul aerian al Transnistriei pentru avioanele rusești este o provocare politică serioasă și o încălcare directă a Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului  armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat la Moscova pe 21 iulie 1992 de către președintele rus Boris Elțin și președintele moldovean Mircea Snegur. Dacă Rusia nu va putea să-și aprovizioneze forțele de pacificare cu produse alimentare și patrimoniu militar și non-militar, necesar pentru un trai decent, atunci acest lucru va servi drept argument pentru inițierea unor demersuri politice și diplomatice din partea statului nostru. La urma urmei o asemenea evoluție a stării de fapt poate conduce la apariția unei rupturi a relațiilor bilaterale dintre cele două state și impunerea unor sancțiuni dure, cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Georgia. Dacă autoritățile moldovenești, din voință proprie sau la sugestie străină, își doresc anume acest lucru, atunci nu există nimic deosebit în această decizie. În caz contrar ele ar trebui să se gândească la urmările serioase pe care le pot avea pașii întreprinși în acest sens.”

Doar publicația electronică Politicom.Moldova.org informa publicul despre votarea la data de 17 februarie 2012 în legislativul de la Chișinău a proiectului de lege prin care Republica Moldova își propune să achiziționeze, până în anul 2015, echipamentul și armamentul necesar pentru interceptarea și apărarea spațiului aerian al țării: ”Acesta prevede ca în următorii 3 ani, Ministerul Apărării trebuie să procure 8 avioane şi 8 elicoptere militare, pentru care sunt necesare 240 de milioane de dolari din bugetul de stat.”

Publicația rusă citează agenția INFOTAG de la Chișinău, care la rândul său citează din discursul Ministrului Apărării Vitalie Marinuță din 17 februarie 2012. Oficialul de la Chișinău ar fi declarat următoarele:

”… în cazul în care va fi depistat vre-un aparat de zbor pe spaţiul aerian al ţării, Ministerul Apărării va stabili identitatea acestuia şi va lua legătura cu pilotul, iar în cazul nesupunerii de către acesta, vor fi executate focuri de avertisment sau de nimicire.

Dreptul de a ordona executarea focului de avertisment sau a celui de nimicire îl are ministrul Apărării, iar în lipsa acestuia-şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, după aprobarea dată de Comandantul Suprem al Forţelor Armate.”

În cadrul unui interviu acordat pentru Europa Liberă, ministrul moldovean al apărării a ținut să menționeze că: ”… proiectul nu prevede în mod direct procurarea cu 240 de milioane a 8 helicoptere şi 8 avioane.

În nota de argumentare pe care noi, Ministerul Apărării, am anexat-o la acest proiect am spus care sunt doleanţele Ministerului Apărării pentru a avea o protecţie aeriană bună. În special proiectul prevede cum ar trebui noi, ca un stat suveran, să ne exercităm această suveranitate asupra spaţiului aerian. Fiindcă, dorim sau nu dorim, fiind stat independent, suveran, suveranitatea se extinde nu numai asupra teritoriului, dar şi asupra spaţiului aerian şi fiecare stat care se respectă trebuie să-şi exercite această suveranitate asupra teritoriului pe care îl controlează, dacă îl controlează”

Pe pagina oficială a Legislativului de la Chișinău nu se găsește nicio mențiune cu privire la votarea la data de 17 februarie 2012 a unui asemenea proiect de lege.

Sursă imagine: Europa Liberă

Deşi iniţial programată de către Comisia Europeană pentru 22 martie curent, semnarea Acordului privind Spaţiul Aerian Comun va fi transferată pentru o dată ulterioară,

Motivul acestei întîrzieri este suspendarea, începând cu luna februarie curent, a tuturor deciziilor ce ţin de încheierea acordurilor dintre Uniunea Europeană şi statele terţe, ca urmare a unui proces de judecată iniţiat între Comisia Europeană şi Consiliul UE, privind competenţa celui din urmă în semnarea acordurilor cu statele terţe. Doar după soluţionarea litigiului respectiv va fi posibilă şi deblocarea procedurilor ce ţin de semnarea de către UE a acordurilor cu statele terţe, inclusiv a Acordului privind Spaţiul Aerian Comun cu RM.

În același comunicat se mai menţionează că în rezultatul demersurilor susţinute ale Guvernului RM în adresa instituţiilor europene subiectul semnării Acordului urmează să fie plasat pe agenda primului Consiliu de Miniştri ai UE ce va avea loc imediat după finalizarea de către UE a procedurilor juridice interne. Totodată, în discuţiile cu partenerii europeni este abordată modalitatea gestionarii eventualelor consecinţe ale transferării pentru o perioada mai tîrzie a semnării Acordului respectiv.

Sursă imagine: Bucureștifm.ro